LAD | ITA | DEU | ENG
COMUNICAT STAMPA

Presentazion nueva dl Ichtyosaur de Secëda y fossìi dl Ladinicum

L Museum Gherdëina à laurà ora deberieda cun l paleontologh Andrea Tintori na presentazion nueva di fossìi dl Ladinicum. L’inaugurazion ie stata inier, 3 de agost.

La furmazion di sasc, che fej ora ncueicundì i biei crëps dla Dolomites, va ndëur al ultim tëmp dl Trias mesan, danter 240 y 200 milions de ani. L se trata de n tëmp dastramb mpurtant per la vita sun la Tiera, davia che do la gran crisa - che dan 252 milions de ani òva belau fat murì ora la vita sun nosc planet – à la vita marina giapà n gran mpuls evolutif nuef.


“Tla storia dla Tiera, cinch milions de ani ie puech”, à spiegà l paleontologh Andrea Tintori, che dal 2021 ie Cunservadëur onorèr dla sezion de Paleo-Geologia dl Museum Gherdëina.
Ma chisc milions de ani, a chëi che se dedichea la nueva presentazion di fossìi, ie de na mpurtanza fundamentela. “L se trata de n tëmp particuler nia mé per la furmazion di crëps dla Dolomites ma nce per la vita sun la Tiera. Chisc fossìi nes dij che tlo iel unit a se l dé n mpuls evolutif damat sterch do la gran crisa, che dan 252 milions de ani, à belau rischià de fé murì ora la vita sun nosc planet”, nsci à dit Tintori pra l’inaugurazion. Danter i presënc fova Monika Conrater, diretëura dl Ufize provinziel per i Museums y la nrescida scientifica, y Jürgen Runggaldier, diretëur dl Ufize per la Cultura ladina y Jonëza.
Nce ti crëps ntëur Gherdëina ite, da Secëda cun la Odles nchin al Saslong cun Dënz de Tiera cuecena y la Mont de Sëuc, ie ascundui curëc y fossìi y mo d’autri elemënc che nes mpermët de recostruì i fac suzedui ntan chësc tëmp dl’ evoluzion, n tëmp che dantaldut tla eghes manco sotes dla plataformes carbonatiches à udù l flurì su da nuef de colonìes complesses de curëi, de jnec, lilies dl’ega y d’autra fauna dl mer. I fossìi che se à cunservà nes juda a ntënder cieche ie suzedù ntleuta. L sas nstës dl crëp nes da nfurmazions sun i ambienc de vita desferënc de dan truep milions de ani tl raion dla Dolomites.
La nueva presentazion uel fé ntendër avisa chësc liam danter sasc, fossìi y ambiënc de vita deferënc, ma che fej pert dl medemo tëmp geologich, chël numinà Ladinicum. L repert plu spetaculèr dla culezion de fossìi, l Ichthysaur de Secëda, che à vivù dan 241 milions de ani, ie te chësc cuntest unit metù ora te na vetrina a pert. L co-scuvrideur dl Ichtyosaur, Johann Comploj, à auzà ora l’mpurtanza de pudëi ti cialé sën tramedoi pertes al schilet fossilisà dl gran saur dl mer, l sëul dl tëmp dl Ladinicum he se à cunservà al mond.
Matthias Höglinger, presidënt dl Museum Gherdëina, à auzà ora coche l alestimënt nuef à trasfurmà posivamënter la sezion naturalistica y à sentì gra de cuer a duta la grupa de lëur per si mpëni y ala man publica y sponsores privac per l sustëni finanziel y morel. La diretëura dl museum, Paulina Moroder, à sotrissà che l museum ne ie nia mé na spersa de mostra, man nce n lauratuere de stude dla cuntreda. “Me sce cialon nce de comuniché a n majer publich i resultac dla scuviertes y nrescides nueves, pudran ntendër la Dolomites coche esprescion de vita dla tiera” à dit Moroder, “y se rënder cont coche dut ie lià l’un cun l’auter y ie energia de vita”.
Pra la cunferënza da sëira tl verzon dla Cësa di Ladins à Andrea Tintori cuntà mo plu avisa di mudamënc de mpurtanza che à gaujà na biodiversità ezeziunela tl curt tëmp de 5 milions de ani (dan 242 nchin a dan 237 milions de ani), canche se à furmà i crëps dla Dolomites. Dò la cuferënza à la jënt pudù vijitè l’alestimënt nuef.

Per deplù nfurmazions:
Dr. Paulina Moroder
Diretëura dl Museum Gherdëina
tel +39 338 6040477
e-mail: p.moroder@museumgherdeina.it