LAD | ITA | DEU | ENG

Ëiles de Gherdëina tl’ert dl ziplé

L Museum Gherdëina uel dediché chësc Di nternaziunel dl’ëila ala memoria dl’ëiles tl’ert dl ziplé te Gherdëina. Ulon dé usc a l’ëiles che lëura mo, a chëles che à ziplà nchin dan da puech, a l’ ëiles che ne viv nia plu y a l’ëiles che ie unides n pert desmincedes.

La ntervistes ie unides fates da Monika Kelder de jené y fauré dl 2021.
Repurton tlo dessot n valguna testemunianzes de ëiles che sà mo da cunté avisa dla storia dl’ert dl ziplé, de si esperienzes da lerneres te berstot, lecorc de scola y ntraunides tla vita.
La stories pubicherons do y do.
L pruiet de nrescida sun l’ëiles unirà purtà inant.


Christina Obletter, nasciuda Holzknecht “Stina da Lip”, Urtijëi

Scultëura de ert sacrela
Anda Stina nasciuda tl 1847 sa Martin a Urtijëi ova maridà Vinzenz Obletter y ie jita a sté ora Lip. La dëssa vester stata la prima ëila che ie zapeda ite tla scola d’ert, inaugureda tl 1873, ma perdrët nes mancel i documënc de chëi tëmps. De si mans dëssa vester i sies sanc che ie sun l gran autere dla dlieja de Sëlva, japé via, trëi per pert, dlongia l tabernacul.
Annemarie Obletter dl Pizer conta de si besava che la fova tan na bona de ziplé che la davaniova a pën ai muradëures. Ntan che i frabicova la cësa de anda Paulina dijela (fëna de si mut Anselmo), laurovela y paiova uni di i muradëures.
L pere de Annemarie ti ova dat n bel crist y ti ova dit che si l’ava l ova ziplà.
Annemarie nstëssa ie nasciuda a Urtijëi tl 1942.
La à mparà a ziplé cëves d’angiuli tla berstot de Nevin Demetz da Pilat. Ziplá àla mé n valgun ani ajache la ova scumencià a avëi artritis ala mans y la ne fova nia plu drë’ bona de tenì i scarpiei. Nsci àla scumencià a judé a depënjer sanc a si uem Walter Dellago. Te si tëmp liede depenjovela nce scialdi de biei chedri.

Mariana Mussner, nasciuda Senoner, “Mariana dl Schlosser”, Sëlva

Cunesciuda per si figures da paur y musiconć
Anda Mariana ie nasciuda dl 1912 sun l luech de Burdengëia te Sëlva.
Coche me à cuntà si mut Rudolf y la fëna Mariele, ëssela dassù mparé a deventé lodnera da jëuna, ma l ne ti savova nia bel. Nsci àla scumencià a ziplé, mparà àla da si fredesc Andrea, Giuani y Eduard. Ëila ova nce trëi surans che ziplova; Barbl, Lisabeta y Milia.
Tl 1938 se àla maridà cun Matthias “Moz” Mussner da Larciunëi y i ie pona jic a sté tla cësa dl Schlosser. Si uem ziplova rehli.
Uni di daduman jivela a mëssa y scebën che i ova mé n pitl luech da paur, messovela datrai lascé tumé i scarpiei y judé a l uem tl lëur da paur y a tré bagoc.
A ziplé stajovela pra penic te stua, la luegia plu ciauda dla cësa y la ova scialdi note. La ziplova musiconć, figures da paur, mandli y tieres dla cripl de 12 cm, ma nce de majeri, ma l plu bel ti savovel a fé n pez cun n ël che liej la zaita y n’ëila che fej ciauza. Cun chësc model de si fantajia fova ëila scialdi cunesciuda.
Si figures jiva saurì sotora, vënder vendovela scialdi a seniëures che passova pra cësa o che apustova danora, la se ova fat n bon inuem, davia che la ova extra na bona man. La vendova nce a n ferlëigher che univa aposta adalerch dal Oberammergau.
Mutons ne n’ài giapà deguni ma i à tëut su n mut dl 1952, Rudolf.
Mariana à ziplà nchin a 90 ani y ie morta dl 2006 che la ova 94 ani.

Filomena Piccolruaz, nasciuda Debon, cunesciuda coche “Mena da Ruf”, Urtijëi

Na zipladëssa uriginela per si pitla figures
Nasciuda dl 1924 sun l luech da Ruf, ie Mena una dla mëndres dla familia da Ruf y la sëula che viv mo.
Anda Mena me à cun si 97 ani mo cuntà, che canche la fova na tel’ muta, messovela bele judé a si fra Demëine che ziplova urnamënc a dé ju culëur ("tupfen") y tres ël àla giapà ueia a ziplé.
Ntan la opzion se n ie la familia jita a sté a Lienz tl’Austria. Ntan che i jëuni messova jì tla front, ova la mutans da fé “Arbeitsdienst”. Tla sfertuna à ëila nce abù fertuna, ëila pudova cialé sun l cian de na ufiziera y ti tierjer i stivei, i messova danz lujer! Ma danterite àla for ziplà deberieda cun si auter fra, Valentin. Si familia ie stata una dla primes a dé inò ëuta do la viera, ajache a si oma ti nchersciovel tan do cësa.
Anda Mena se à pona cun 30 ani maridà cun Ferdinand Piccolruaz dl Flinch, si uem ziplova tieres.
Tl 1970 iela resteda vëidua cun trëi mutans da tré su, Annemarie, Lidia y Emilia.
Per fertuna ovela scialdi da lëur a ziplé y la ne n’à nia messù jì nzaul a lauré, la ziplova 12-14 ëura al di y l lëur de cësa univa mo sëuraprò. Do cëina tenivela suvënz pro nchin la doi daduman!
Śën cun si 97 ani ziplëssela mo gën, ma la ne n’à nia plu la forza tla mans, nce sce nchin 90 ani àla for ziplà!
La l’à pa abuda cochemei, dijela, ma śën iela bele bëndebò vedla, la à for laurà gën y chël ie chël che l ti mancia. Ma vester for nton ie chël che conta! Y ziplé ie l plu bel!

Ue tlo mo nunzië l’autra ëiles a chëles che é pudù ti fé na ntervista.
N gra de cuer a duta cantes per la despunibltà y testemuninazes de gran valor!

Carolina (Linele) Kostner da Stlejuc, zipladëssa de mandli dla cripl y pitla figures
Helene Demetz da Pincan, zipladëssa de pitla y gran figures y mandli dla cripl
Herta Malsiner dl Tervela, zipladëssa de mandli dla cripl
Lea y si pere Erich Mahlknecht per Rosmarie Prugger, zipladëssa de reliefs
Edith Demetz da Pilat, zipladëssa de crisć
Elke Senoner da Ciablon, zipladëssa de tieres
Annemarie Grossrubatscher da Larenzan, zipladëssa de angiuli y decurazions
Matilde Piazza da Bataian, zipladëssa de mandli dla cripl
Reinhilde Demetz da Pilat, zipladëssa de figures Hummel
Judith Sotriffer de Pedetliva, zipladëssa de popes, cramaices y juesc

Si stories cuntedes tla ntervistes unirà tlo publichedes do y do.






Mutans che mpera a ziplé te berstot de Nevin da Pilat, 1961
Mutans che mpera a ziplé te berstot de Nevin da Pilat, 1961
Anda Stina da Lip (foto: Ëiles de Gherdëina, 2001, pl 85)
Anda Stina da Lip (foto: Ëiles de Gherdëina, 2001, pl 85)
Tla foto publicheda vëijen Annemarie dl Pizer te stua cun l bel crist ziplà da si besava.
Tla foto publicheda vëijen Annemarie dl Pizer te stua cun l bel crist ziplà da si besava.
Cheder depënt da Annemarie Obletter
Cheder depënt da Annemarie Obletter
Mariana ntan che la zipla
Mariana ntan che la zipla
Figures de Mariana Mussner zipledes de si fantasia: Ël che liej la zaita y ëila che fej ciauza
Figures de Mariana Mussner zipledes de si fantasia: Ël che liej la zaita y ëila che fej ciauza
Anda Mena te stua
Anda Mena te stua
Figures zipledes da Filomena Debon
Figures zipledes da Filomena Debon
Annemarie Grossrubatscher da Larenzan che zipla da jëuna
Annemarie Grossrubatscher da Larenzan che zipla da jëuna
Matilde Piazza da jëuna che zipla sa Bataian
Matilde Piazza da jëuna che zipla sa Bataian
Te berstot cun l moster Nevin (Nino) Demetz da Pilat, 1963
Te berstot cun l moster Nevin (Nino) Demetz da Pilat, 1963