LAD | ITA | DEU | ENG

Ëiles de Gherdëina tl’ert dl ziplé

(8a pert dla nrescida)

Zipladësses de mandli dla cripl (2a pert)

Cun plajëi ve presentons cater zipladësses de mandli dla cripl de Gherdëina.

Duta la cuntedes n con' dl'ëiles che zipla ie da pudëi liejer do tlo:
1a pert
2a pert
3a pert
4a pert
5a pert
6a pert
7a pert
Carlina Insam dl Galina da jëuna che zipla
Carlina Insam dl Galina da jëuna che zipla
Trëi surans che mpera a ziplé tla scola d’ert.  Da man ciancia: Berta, Frida, Ulrica Hofer de Pepi d’Andrea
Trëi surans che mpera a ziplé tla scola d’ert. Da man ciancia: Berta, Frida, Ulrica Hofer de Pepi d’Andrea

Oliva Kostner da Stlejuc, marideda Rifesser, Urtijëi (1913-2005)

La vën ora dla berstot de bera Hermann Kostner da Stlejuc.
Ntervista fata al fi plu vedl, Friedl Rifesser da Pertan, *1940

Nasciuda ai 14 de mei dl 1913 sa Pitl Bruel (Stlejuc), da bera Heinrich da Stlejuc y anda Cristina Kelder da Poz, fova Oliva la cuinta de nuef mutons. Dla cin' mutans fova ëila la sëula dla familia che ova mparà a ziplé. L ert òvela mparà da si fra Hermann che laurova te berstot cun si pere bera Heinrich y si trëi fredesc Heinrich, Friedrich y Emmerich.
Cun 26 ani se àla maridà cun Luis Rifesser da Pertan, ël fova ënghe dl 1913 y tl prim iesi jic a sté a fuech tla Cësa Bruma suaut. Chësc fova tl 1939, dan la viera, l fova ani de ciarestia y l fova puech da lëur. Tl 1943 ova si uem messù jì tla viera y ëi ova bele doi mutons. "L'oma ova messù jì plu iedesc a "hamstern" ora a San Piere, lascian nëus pitli che an mé cater y doi ani da sëui a cësa", conta Friedl. Tl 1946 fova l pere per fertuna inò ruvà a cësa, ma n trëi ani fòvel stat ora.

Do y do fòvel unit plu da lëur, nce sce l'oma Oliva ne univa nia a frida a ziplé truep, davia che la familia chersciova man man. Cun l tëmp fovi mpo de set pra mëisa.
L mut Friedl se lecorda mo drët bën che de plu ferlëigri univa dal'oma a apusté de tel pitla figures, coche Sant Antonesc y madones. Dassënn jiva ntlëuta ch'la madones stilisedes. L pere Luis turnova i pustamënc y d'autri fajova la peldes per la madones. N gran pert ti les vendòvela pona ala firma Vinzenz Demetz da Fëur.
L'oma laurova te stua pra penic, dij Friedl. Pernanche la ova finà de fé i lëures de cësa se sentòvela ju a ziplé. Plu inant ti ani òvel scumencià a fé mé plu mandli dla cripl, che la ti vendova ala families de seniëures che univa da d'ëi al frësch. N possa dì che la laurova tan' che dut l ann a ziplé figures nueves da njunté a chëles che i ova bele. Suvënz ne savòvela nia plu ce sort de figures che la dova fé, tantes n ovi. L liber cun figures dl scultëur Josef Bachlechner ti ie plu iedesc stat d'aiut per se cialé ju una o l'autra figura. Unitant se lamentòvela che i scarpiei ne taiova nia plu. Pona jiva pa mé un di majeri mutons ju n berstot a i amulé.

Friedl se lecorda nce che canche l ova n 13 ani pudòvel bele ziplé pea n puech cun l'oma, l fajova do de tei pitli mandli y l ti savova drët bel. Nsci àl giapà ueia de mparé chësc mestier y l ie deventà scultëur. Si fra Arnold y l mënder fra Oswald à ënghe tëut la medema streda.
Anda Oliva à ziplà bëndebò giut, nchin che, su per i ani '70, se àla ntendù che la vista jiva dojù. Dan lascé tumé defin i scarpiei ti àla mo fat na cripl prun a si mutons. La stales à pona Friedl ziplà y sentà ite i mandli.

Bera Friedl conta mo de n fat nteressant:
L pere Luis fova stat tla viera. Si oma Oliva teniva dassënn da Seniëur Andrea, che fova curat a Santa Cristina. Ëila jiva unitant da d'ël a damandé coche l'ova si uem. "Co l'aràl pa?", ti damandòvela a Seniëur Andrea y ël ti respundova: "La va bën, la va bën." Po' ngali fòvela jita ite l terzo iede. Iló ti òvel respundù: "Chësc ie l ultim iede che te vënies." N trëi dis do, l fova ai prim d'auril, ruvòvel adalerch, si uem. Ëila ne l cherdova belau nia, ajache si pere bera Heinrich, che fova stat l prim a ruvé ite te stua, ti ova dit: "Luis ie pa caora." Pu no no, chësc ie mé n musciat d'auril se òvela mpensà y scentant fòvel propi vëira.
Kostner Oliva da Stlujuc
Kostner Oliva da Stlujuc
Cripl zipleda da anda Oliva
Cripl zipleda da anda Oliva

Maria Delago da Ulëta, S. Cristina, marideda Mauroner sa Ronch su n Ch'l Piz a Urtijëi, *1938

La ziplova scialdi de pitli mandli dla cripl

Maria ie nasciuda a Santa Cristina ai 14 de juni dl 1938. Ëi fova de trëi mutons sa Ulëta. L pere fova Franzl Delago da Ciaucëia de Sëlva, ël ziplova pestech; furchëtes, sciadons y curtiei y dlonch ti fajòvel su n cë. L'oma, Stina Demetz, fova da cësa sa Ulëta, ëila fova na jurmana dla prufessurëssa Tresl Gruber.
Maria ova cin' ani, si fra set y l mënder mé trëi ani canche l pere ova messù jì tla viera ju tl Venet. Si oma fova resteda da sëula sun n luech drët sfadiëus cun ronesc ërc da lauré jupert.
Maria ie jita a scola a Santa Cristina, la se lecorda che l fova for n trëi tlasses adum, la cuinta, la sesta y la setima, y te una de chëles fova nce ëila jita nchin a 13 ani. La scola àla pudù lascé n ann dant, ajache la ova dit de ulëi fé la scola de ziplé sun Plan da Tieja.
L prim ann òvela coche maestri bera Luis de Romano de ziplé, de modelé bera Engl de Runcac y de dessëni fòvel Peter da Fëur. Che nseniova tudësch fòvel Rudolf da Fussel. L segondo ann fòvel mo for i medemi maestri, ma de ziplé òvela Adam de Col da Larjac. De ndut àla fat trëi ani de scola de ziplé.
Da dedò àla scumencià a ziplé a cësa pra si oma che fajova de tei pitli crisć, la i ziplova tl lën de albric y Maria ti judova a fé i braces. Mparà a ziplé ova l'oma da si jënt da Valantin, iló ziplova duc, conta Maria inant, l n fova pa de boni de ziplé. Si oma fova lezitënta y laurova scialdi a puntin y ala muta ti òvela pona damandà cie che la ëssa śën ulù ziplé y ëila ti ova respundù che la ulova fé mandli dla cripl.
Sun na tela ova l'oma pona mandà l pere a damandé do sce Otto Comploi dl Pizuela a Urtijëi ëssa abù de tel pitla mostres da ti dé. Y chël òvel fat y pona ti àla ziplà criples a d'ël y a mo trueps d'autri danterite, vel' iede nce a seniëures.

Cun mé 22 ani se àla pona maridà cun Karl Mauroner y ie jita a sté a Urtijëi sa Ronch. Iló àla danz messù scumencé a lauré dassënn y purvé a davanië dassënn, che l fova dut cant da fé; cësa y tublà y l luech fova mel al ordn, dlonch unìvel ora ega da na gran smueia che l rie tëmp ova menà ora te pra. L uem ova sëuraprò scumencià a frabiché na cësa iló daujin. Ëi laurova deberieda tla medema berstot, si uem turnova ringles per serviec y Maria ziplova dlongia. L ti savova bën zebider a avëi la turnadëcia dlongia, ch'la fuera bel tresora y dut l stuep, ma ziplé ziplòvela iló. Plu inant stajòvela te stua canche l fova nasciù i mutons, po' fajòvela n iede cun i popesc y da dedò i metòvela sun plumaces y po' ziplòvela inò inant, deguni ne ti à pa mei dat na man. A seniëures che passova ti savòvel vel’ de mat che la ziplova cun ch'i mëndri ntëurite, ma pona ti la cuntòvela su y ti lasciova udëi si lëures. Sce i tulova velch pudòvela se i raté deplù de chël che la giapova dai ferlëigri, chël ti ugova dassënn per pudëi ti cumpré vel' da guant ai mutons. Ntlëuta òvela n note stramp, la ëssa pudù ziplé de ch'la criples tantes che la ëssa ulù, da lëur fòvel assé. Na strambaria ti n òvela pona ziplà a Otto dl Pizuela, scialdi nce ala firma de Pigon y a Franzl dl Pizuela.
Per l solit ziplova Maria mandli de n 5-6 cm. Pra la mostra de criples fates mé da ëiles tl 2006 tla sala Gisela Moroder a Urtijëi, ova ëila metù ora na si cripl cun de ti pitli mandli de mé 3 cm.
Maria à pona ziplà nchin mpue passa 70 ani, dopro àla cër' lascià vester che la ova da cialé de na dredia de nepoc. Ëila nstëssa à abù cater mutons y stluj ju dijan: "N'ëila à for l lëur dopl tla familia." Davanià chël àla bën, ma laurà y scintinà chël àla ënghe assé.

Maria conta de na ntraunida nteressanta:
Canche si pere fova tla viera scrijòvel bën datrai a cësa, ma a strufs ne audìven nët nia y si oma ova for n drë' festide per si uem. "Saràl pa mo n vita, cie saràl pa mei dl pere de chisc pitli?" se damandòvela y dijova: "Duman vedi ju da Seniëur Andrea a udëi cie che l dij." Y chël òvela fat y cuntënta fòvela unida a cësa y ova dit: "Seniëur Andrea à dit che tati vën pa bën!" La ti ova na gran crëta a Seniëur Andrea, y si uem Franzl fova propi ruvà zeruch tl 1945.
Maria Delago da Ulëta, marideda Mauroner, Ronch
Maria Delago da Ulëta, marideda Mauroner, Ronch
Pitli mandli dla cripl ziplei da Maria da Ulëta-Foto de Wolfgang Moroder
Pitli mandli dla cripl ziplei da Maria da Ulëta-Foto de Wolfgang Moroder

Rosa Perathoner de Caio, marideda Vinatzer dl Sartëur a Urtijëi, *1938

La vën ora de na gran familia de scultëures.

Rosa ie nasciuda ai 8 de dezëmber dl 1938, si genitores fova bera Caio Perathoner dl Baga y anda Trina Kerschbaumer dl Pech de Santa Cristina. Rosa conta che sibe l pere coche nce l nëine bera Ferdinand dl Baga fova de bon scultëures. L nëine fajova nce auteresc via l Baga. De ziplé y de fé mujiga fovi duc boni te familia. Sun dodesc, diesc mutons y doi mutans, n fòvel set che ova mparà l ert dl pere. Rosa judova tl prim a fé i lëures de cësa, ma a d'ëila ti ëssel ënghe sapù bel a mparé a ziplé y nsci àla pudù jì ju n berstot per n struf. L pere fova extra n bon de vënder scultures, se lecorda Rosa, ël jiva dlonch ncantëur de viac, nchinamei tla Sizilia y a Malta fòvel stat. L messova danz se dé da fé a avëi na tel gran familia.
Cun sëidesc ani à Rosa pudù jì a mparé a ziplé mandli dla cripl da anda Milia Perathoner da Uridl. Passa doi ani iela stata a mparé, ma mé mez n di pudòvela jì. L auter mez di messòvela sté a cësa a judé te familia, coche nce si autra sor, che cun pere y oma fovi de 14, po' pòssen bën s'l nmaginé. Perchël ne n'àla nce no pudù fé la scola d'ert. Purempò se lecorda Rosa gën che dan scumencé a ziplé jìvela per n doi trëi ëura al di a dessenië cun Milli Schmalzl. A Rosa ti savòvel bel a dessenië y propi tres la maestra òvela giapà plu ueia.

Rosa conta che anda Milia da Uridl fova scialdi na bona mostra y extra daulëibon. Ëila doves ziplova te stua, la ti mustrova co fé, ti ziplan dant i mandli, la pusizion y la ti nseniova sciche l toca. Rosa ova scialdi legrëza a mparé, nce sce tl prim ti savòvel da mat rie, ajache ziplé ie rie.
Bel plan àla giapà pascion per l ziplé y canche la ova mpue finà de mparé, àla scumencià a ziplé a cësa te berstot cun si fredesc. Per n cër' tëmp àla nce laurà daujin ala stazion dl lift de Resciesa, tla berstot dla cësa Palua che l pere ova cumprà y fat su. Si fra Bruno depenjova cun n lerner te chësta berstot y ëila cun si cunieda Gretl Runggaldier dl Uhrmacher ziplova. La cunieda Gretl ova mparà da Willibald Kostner dla Rodera, che stajova iló daujin y Rosa jiva unitant da d'ëila cun l puntl.
A cësa ziplòvela mandli dla cripl, de mëndri y de majeri che la mandova tl prim ora i Tudësc. La mandova via i pachetli cun la figures apustedes coche "campioni senza valore". Che ti tulova ju l lëur fova per l solit seniëures, gran pert fòvel de tei che univa a cialé tla berstot de familia. L pere ova mpo mpue de firma y marciadova de scultures y ert sacrela y nsci unìvel adalerch prevesc y jënt d'uni sort. L fova de bon ani chëi do la segonda viera y ël lasciova nce fé stazions y reliefs da d'autri scultëures. Rosa se lecorda che monce l Minister y Presidënt dl cunsëi dla Republica taliana Giulio Andreotti, che fova unit al frësch a Urtijëi, fova passà te berstot dl pere. Te chëla ucajion ti òvel scincà na "Fuga in Egitto" zipleda da d'ëila, chësc fova ntëur l ann 1960.

Y nscila àla ziplà n sies-set ani nchin che la se à pona maridà cun Luis dl Sartëur. I prim ani jal Sartëur àla mo ziplà, ma nia plu giut, che l nasciova i popesc y pona òvela mo lauranc a spëisa, ajache l uem ova na berstot da marangon. "Ne n'es'a nia da viver che te muesses ziplé?" ti dijova unitant l uem. Y nsci àla cun i ani bel plan lascià do de ziplé. L ti savova bën mpo che la ova zënza assé da fé te cësa. Danterite àla mpo mo tëut ca i scarpiei y ti à ziplà velch a si mutons, l ti savova massa bel a ziplé, cóntela. Nce sce la à mé ziplà n 14 ani, àla for abù legrëza cun chësc ert.

Tl ann 2006 à anda Rosa abù l'idea de mëter a jì na mostra de criples fates mé da ëiles. Cun l aiut de d'autra persones iela pona nce unida a s'l dé tla sala Gisela Moroder, pra chëla che ntëur n chindesc zipladësses ova fat pea.
Josef Pavlic, che fova stat na vita pluan a Urtijëi, fova jit a ti cialé y do avëi cunscidrà y amirà òvel dit: "So etwas Schönes von den Frauen habe ich noch nie gesehen."
Perathoner Rosa de Caio
Perathoner Rosa de Caio
Detail mandli dla cripl de anda Rosa
Detail mandli dla cripl de anda Rosa

Barbara Lardschneider "Babi dl Tina", marideda Senoner da Cësanueva/Neuhaus, Sëlva, *1940

Cater surans y l'oma che ziplova

Nasciuda ie Babi ai 2 de setëmber 1940, si oma fova anda Filomena Mussner da Guton, si pere fova bera Valantin Lardschneider dl Tina.
Ëila me conta che la ie jita trëi ani ala scola d'ert te Sëlva y mo n cuarto ann a modelé y ziplé, ajache a cësa dijovi che la fova mo tan jëuna y che laurà ëssela pa bën mo assé tla vita.
La se lecorda gën de un n maester che la à abù a scola te chëi ani y chël fova Rudi Moroder de Gottfried de Urtijëi (1923-1958). Ël nseniova a ziplé y fova scialdi n bon maester; ël ova nce venciù cuncorsc y duc fova cuntënc cun chësc maester, ajache l dajova ite na cërta sveltëza. N messova se spazé y ziplé "scenó ne ve trajëis nia l viver", dijòvel y te n tan de tëmp messòven avëi finà l mandl. A Babi ti àl sapù drët bel a jì a ziplé pra d'ël, ma nce pra i autri maestri, duc fova cumpetënc te si materia. Permò dopro se rënden cont ce gran savëi che i ova, cunscidrea Babi.
Ëures de nseniamënt n ovi trueps al'ena, danter modelé, dessenië, fé conc, geografia, tudësch, talian y monce religion. A scola iela pona jita nchin a 17 ani, for dala ot daduman nchin la undesc y da mesa la doi domesdì nchin la cater y sambën dut a pe, dal Tina ora n Plan da Tieja y inò ite, fajan zirca ot chilometri al di.

"L'oma à ënghe for ziplà y à trat su na gran familia," dij Babi, "nëus fan de set, sies mutans y l mënder fova n mut. Judan a fé dut cie che l fova da fé, ajache udan bën ite che l'oma ova n gran pëis cun dut l lëur de cësa." L'oma les metova a cujiné y a fé drë' dl dut, ajache la dijova che coche mutans òveles da savëi da fé dut, coche fé ciauza, cujì y cuncé. Lavé guant chël ne n'àla mei messù, chël fajova la surans plu vedles. L rest dl tëmp ziplòveles y d'instà judòveles a lauré da paur, che l fova n gran luech y chël ti savova a d'ëila monce bel ajache n pudova se dé trieva, che ch'l sté for sentei ne n'ie nia sann, dìjela. I genitores fova vantajei a avëi la rëstles te familia, conta Babi inant y nsci tulovi mé n valgun setëures a sië.
Y ajache l ti savova bel a lauré da paur, àla nce maridà n paur y ie ruveda sun l luech da Cësanueva sal Daunëi. Nscila pudòvela mudé ju, mpue ziplé, mpue judé da paur y po' fòvel mo da cialé dla familia. Canche la jocera ova dat su l lëur cun i seniëures òvela nce sëurantëut l fité via.

A ruvé de reviers al ziplé me conta Babi inant che a cësa ziplova si oma y la cater mutans Hilda, Teresa, Barbara, Maria, pra penic, fajan dut de fonz ora. Ëila ova mo pudù mparé da si sor Tresl, che fova plu vedla che ëila y scialdi bona de ziplé. La sor Frieda ova mparà a depënjer, la sor Rosa fova sarturëssa. L fra Robert ova ënghe mparà a ziplé, ma cun 16 ani òvel messù sëurantò l luech, ajache l pere fova mort cun mé 61 ani.
Te familia ziplova scenó uniuna per si cont chëla figures che ti savova l plu bel. Babi per ejëmpl ziplova mandli dla cripl, n'autra sor fajova angiuli, una fajova musicontri, paures y figures dal scioh y si oma à for fat dl dut. La figures fova de 10 nchin a 15 cm.
Lën òveles da garat a cësa. "Datrai cumpròven nce lën y pona òven gën sce l fova n tlapon de zirm danterite", dìjela. For ne pudòveles nia tenì pro, che l fova nce coche dit da judé te cësa y da lauré da paur, ma a ulëi davanië unìvel tenì pro dassënn nce do cëina nchin la diesc.
A ziplé de cinch fajòven ju truep lëur y la sades jìven a vënder cun la sportula o cun n cëst, furnan cun la curiera o cun la ferata. I ferlëigri nstësc ne univa nia n cësa a se tò l lëur, scudì unìvel pona riesc.
L capitova che dan Nadel fòvel scialdi note, pona univi a mené do y a udëi sce les ti ziplova pa bën a d'ëi. Sun na tela ascundòveles l lëur che les ti ova mpermetù a zachei d'autri per ne i ufënder nia. "Ve é bën ziplà a vo, ma ne ti l'é nia fata a fé deplù", dijòveles y nsci acuntentòveles mpue un y mpue l auter, ma les dijova nce nsci per se mantenì la stieres.
Chisc tëmps ie urmei passei do che l ie unit su l ziplé a mascin, dij Babi. Ëila se lecorda nce de avëi udù n iede na lista de priejes dla generazion da dant, che ti savova scialdi nteressanta. Iló fòvel per l medemo articul trëi priejes, un fat normal, un plu bel y un mo plu bel.

Babi me conta inant che la à nce ziplà do che la se à maridà, ma sambën che cun i mutons y l lëur te familia ne n'òven nia plu tan dl'aurela de se dé ju mé cun l ziplé. Śën sun l da dedò àla mpo mo laurà bëndebò giut, nce ajache a sté a ne fé nia ne fòvela nia bona. L ti à for sapù bel a ziplé, dìjela, y la familia òvela for sot ai uedli, i mutons fova dlongia d'ëila te stua y pudova fé damat, i pudova ti damandé, i pudova ti mustré y ëila pudova jì a spaz limpea, mei ne n'àla adurvà na fancela, dut fova te si mans y chël fova bel y drët.

Babi cun si 81 ani ie cuntënta che l ert dl ziplé va inant, te familia àla n mut y n nepot che zipla y tën su la tradizion y chël ti fej dassënn legrëza. Ëi zipla d'autra roba, ma bel ie for n lëur criatif, y nce sce la ie jita dojù cun l ziplé, ie ëila dla minonga che sce un ie bon, pona aràl for da lëur.
Bele a si tëmps unìvel dit: "Sce fajëis bel, pona ëis for da lëur y scenó ne n'ëis mefun nia da lëur!
Lardschneider Babi dl Tina
Lardschneider Babi dl Tina
Mandli dla cripl ziplei da Babi dl Tina
Mandli dla cripl ziplei da Babi dl Tina
Ue te chësta ucajion lecurdé mo d’autra ëiles che ziplova mandli dla cripl che é mo pudù documenté: Maria Perathoner de Col de Sëlva, Maria Hofer di Coi, Lena Comploi da Runcaudië, Kostner Hildegard y Angelina Verginer de Plan. Dla generazion plu jëuna che ziplova o che zipla mo for mandli dla cripl: Karin Kostner da Stlujuc, Dagmar Senoner da Luca y Helene Demetz da Pincan.

Rengrazie de uni nfurmazion o fotografies storiches che ulerëis mo nes fé avëi. Pudëis gën nes cherdé su al numer de telefonn dl Museum Gherdëina 0471 797554 o nes scrì tres email a info@museumgherdeina.it.

Per l Museum Gherdëina, Monika Kelder

Figures n minatura de Maria Hofer di Coi
Figures n minatura de Maria Hofer di Coi
Figures zipledes da Helene Demetz da Pincan.
Figures zipledes da Helene Demetz da Pincan.
Cripl fata da Kostner Karin da Stlujuc
Cripl fata da Kostner Karin da Stlujuc
Cripl n miniatura de Lena da Runcaudië y si uem Zenz di Coi
Cripl n miniatura de Lena da Runcaudië y si uem Zenz di Coi
Cripl zipleda da Maria Mussner
Cripl zipleda da Maria Mussner
Detail dla cripl zipleda da Angelina Verginer de Plan-Bula
Detail dla cripl zipleda da Angelina Verginer de Plan-Bula