LAD | ITA | DEU | ENG

Pasca: Video sun l Drap dla Pascion da Sacun online

Ntroduzion de Verena Niederegger al senificat teologich de na testemunianza religëusa réra

Per l’Ena Santa mët l Museum Ghedëina online n video te chël che l vën stlarì i sucrëc dl Drap dla Pascion dla dlieja da Sacun. L drap ie unì depënt dan avisa 400 ani da n artist nia cunesciù, per dé da ntënder ai credënc cun si pitura sun tëila la storia dla pascion, dla mort y dla ressurezion de Gejù.

L Drap da Sacun ie grant cater per cinch metri y per l cunservé al segur, do che l ne univa nia plu adurvà, iel unì purtà dan 60 ani tl Museum Gherdëina a Urtijëi. Dan 20 ani iel unì restaurà cun gran mpëni, acioche i vijitadëures posse l amiré te si plëina esprescion pitorica. L ie sëul drap che se à mantenì dut ntier tl Südtirol y che cun si 24 chedri conta duta la storia dla pascion de Gejù.
Davia che la scenes scumëncia cun l’Entreda a Gerusalem, publichea l Museum Gherdëina per la dumënia dl Aulif n video online te chël che Verena Niederegger Senoner spliga l senificat y mesaje teologich dl Drap.
La tradizion di draps dla pascion ie nasciuda tl Medieve. I univa adurvei per curì l presbitere ntan l tëmp dla Cuarëisma. I draps òva nce la funzion de fé da bibia dl popul y njiniova ca la jënt che n gran pert na savòva mo nia da liejer, a capì la storia dla pascion de Gejù y l mëter coche pont zentrel de si crëidum.

Verena Niederegger Senoner à analisà l senificat y mesaje teologich dl Drap tres na nrescida plu sota sun la nzijons de ram olandëijes dl Siescënt che ie states de referimënt per l pitëur. Tl video dl Museum Gherdëina presëntela śën a n majer publich la storia y i sucrëc ascundui ti chedri.

Tlo van al video
Tlo van al formuler per apusté l liber sun l Drap da Sacun

L drap dla pascion da Sacun (fotografà do l lëur de restaur y cunservazion) © foto: Museum Gherdëina
L drap dla pascion da Sacun (fotografà do l lëur de restaur y cunservazion) © foto: Museum Gherdëina
L artist ie plu dessegur da recunëscer tla figura dl capitan roman che se à cunvertì ala nueva religion, da udëi ora tl 17ejim cheder sot ala crëusc, che se stiza sun blason simbul di artistc.
La persona o persones che à nciarià de fé l lëur possun recunescer tl 20ejim cheder tla trëi figures (a man ciancia) furnides aldò dl Siescënt danter la puer’anes dl purgatuere.