"Dala Cina ala Dolomites:
Marco Polo dan 250 milions de ani“

Cunferënza cun l paleontologh Prof. Andrea Tintori,
UNI Milan espert di pësc
juebia 19.03.2015, dala 20:30

Aula Magna, Istitut Tecnich Economich Raetia, Urtijëi

L grand descuridëur venezian Marco Polo che ie ruvà tla Cina dan 700 ani, ie jit a pe duta chëla trata che fova dan 250 milions de ani ntan l tëmp dl Triasich n gran golf dl ozeann, la Tetide. Te chël mer tropichel ulache l se muvova pësc y retìi zënza rëms per milesc y milesc de chilometri, y alghes, curei y croses dl mer, iel unit a se l dé de gran sasc da ciauc.
Ncueicundì ie nosc crëps chël che resta de chël ozeann urmei scumparì, i soc dl mer n iede rics de vita ie śën unic a lum, sfendui y ërc su, smagëi dai ruves y dala smueies. A chësta maniera vëniel sotora n valguna de si richëzes plu nteressantes, i fossìi, i resċ di urganisms che dan 250 milions de ani vivova te chël mer y che ncueicundì possa mo nes cunté truep.
La storia dla vita ie na storia cumplicheda, fata de gran crises y n scumencé da nuef, a uni maniera for „en muvimënt" coche la spersa de nosc planët. Dala Dolomites ala pizes tropicheles dla Cina Meridionela, à i crëps y i fossìi una na semianza scebën che la cuntredes ie scialdi da dalonc.

L paleontologh Andrea Tintori che lëura bele da 10 ani incà cun n team nternaziunel tla Cina, cunterà dla scuviertes dl Triasich cinëisc, les cunfruntan po cun chël che ie unit abinà tla Dolomites y cunservà tl Museum Gherdëina. N cunfront, n mpuls y na sburdla, ajache chël che nëus cunescion ie for mo scialdi puech. I puec resċ de pësc y retìi dl mer che ie dantaldut unic abinei te Gherdëina fej speré a mo d’autra scuviertes tla Dolomites. Danz che l sarà de bujën de truep mpëni per tenì l var cun la truepa scuviertes cinëijes, ma l ie nce na gran ndesfideda.
Sciche Marco Polo che à udù mé n valgunes dla marueies dla Cina da ntlëuta, ons nëus permò śën scumencià a cunëscer l ambient y la vita dl Triasich, sibe tla Dolomites che chël tla Cina.

(A. Tintori)