Ëiles de Gherdëina tl’ert dl ziplé

(5a pert)
 
 
Tla prima cater edizions ve ons cuntà dl pruiet de nrescida y documentazion dl'ëiles de Gherdëina tl ert dl ziplé y dla mpurtanza, dl pëis y la valuta che l'ëiles à abù n generel tl artejanat artistich: i ëi messova y pudova jì do a si lëur y pascions y l'ëiles a suvënz messù renunzië o mëter da na pert si savëi, fortl y pascion per amor dla familia, che les à trat su nce per si uemes (1a pert, 2a pert, 3a pert, 4a pert).
 
Te chësta cuinta pert dla "Stories de ëiles de Gherdëina tl ert dl ziplé" ve prejentons na prima pert de ëiles scultëures che à ziplà crisć y che se à dat ju cun gran pascion te si lëur. Les à sapù da cunté memories de nteres per ntënder i mudamënc che ie stac ti ani.
 

---

 

Edith Demetz da Pilat, marideda Lardschneider dl Tina, Sëlva

 
"Na bona de ziplé crisć y de cunté stories de vita"
Edith ie nasciuda ai 8 de utober dl 1939 ora l Cecer a Urtijëi. La se à for sentì fertuneda, ajache la ie nasciuda de dumënia. L'oma Margherita Mazzarol de Cencenighe se ova maridà che la ova permò 21 ani cun Luis Demetz da Pilat. Cater ani alalongia iesi stac sa Pilat via n Sureghes. Iló iel nasciù Luis y Nevin, ma la cësa ie varduda ju y nscila ài giapà ora l Cecer da jì a fit. L patron dl luech dl Cecer fova bera Cristl Sotriffer de Pedetliva. Edith y si trëi surans Rosanna, Gretl y Mariele ie nasciudes iló. Canche i ova perdù dut sa Pilat, l fova su per i ani ’30, fòvel de scialdi de stlet ani. La puscion y l avëi, la cëses, i prei y l bosch ne n'ova tan che degun valor, conta Edith. Do la viera fòvela bën jita suvier. L pere ziplova y ova giapà dassënn da fé, l fova scialdi n bon de ziplé. L ziplova dantaldut crisć, cëves de angiuli y puti. Edith cialova bele pro da pitla coche l ziplova, do y do òvel for plu y plu da lëur. Ajache l ova tan note dantaldut cun cëves de angiuli – l n fajova d'uni sort, de singuli, de dopli y de tripli, duc scialdi biei – ova l mut Nevin ënghe scumencià a ziplé cëves de angiuli.

Canche Edith ova 14 ani ti ova l pere damandà: "Śën, cie ulësses'a fé?" La ova respundù che l ti savëssa bel a depënjer. N trëi de si cumpanies ova scumencià ora da bera Gottfried Moroder y a d'ëila ti ëssel sapù bel, nce per la cumpanìa. Ma l pere ova dit: "Me é mpensà che te mperes a ziplé, ie te nsënie a fé crisć."

"Ziplé ie n lëur nët, y dantaldut per l'ëiles che à scenó mo vel' lëur da fé via per l di iel l mesun che les possa lascé tumé l scarpel y ti jì do a vel' d'auter," conta Edith, che ova nscila scumencià a ziplé! Gën ëssela ulù fé la Scola d'Ert, chëla fossa stata d'inviern, y d'instà ëssela pudù ziplé dut l di, ma l pere ova dit de no. La Scola d'Ert ova scialdi n bon inuem, l n fova feter de boni sce nia i miëures che nseniova a ziplé, ma per l pere fova la scola da ntlëuta massa "libertina", i sculeies pudova svilupé si criatività cun lidëza y chël ti ëssa a Edith sapù l mascimo. Pona ëssela tan gën ulù mparé a dessenië, l pere ti ova perchël dat n liber ulache la pudova se studië l'anatomia.

Da Nadel ti ova pona i genitores scincà i scarpiei. La fova bën mpue' descunseleda, ajache plu gën ëssela bën abù vel' d'auter! Si fra Nevin ova cumedà su na tel pitla turnadëcia y ti ova turnà de biei manesc, monce na brëia da mëter su i scarpiei ti òvel fat y njenià na chëut y la mujiga, che ie n tòch de lën da loses cun na pel lessù da tré ju i scarpiei.

Y chësc òvela dut giapà y pona òvela tëut ca l tlapon y purvova bën tan a fé chël che l pere ti ova dit: "For cialé dan scumencé, se udëi ora y fé na bela spersa, y no miné de messëi fé ite ciavëi o velch y medrë "fé zach zach!". Sce l vën desmazà bën, saràl ala fin n bel lëur." Si pere fova extra n bon de desmazé cun ch'i biei gran taies y chël ti savova a Edith scialdi bel a cialé pro, se lecórdela.
Nchin che ël se ova mpo dessenà n iede, l fova bën permò passà n valguna enes y l ova dit: "Pu śën ne séi, ne te es ziplà nia," y l à tëut chësc tòch y l à smacà via per fonz. Edith se ova danz sperdù y bruntlà òvel dassënn: "Ne sé nia cieche muesse te mëter a fé, ne te es nia drë' de te temëi, l ie pu laite chël che te ues ziplé y te es mé drë’ de tò demez chël che ie de massa!" Y inant: "Sce te fales, taies n tòc, pazienza. Te muesses ziplé, l ie pu mé n tòch de lën!" Spriguleda y nce mpue' desseneda òvela scumencià a bradlé y ntan che l se n jiva da port' ora òvela propi scumencià a ti dé cun l scarpel, mpue' de rabia, ma da zuch, y canche l fova unit de reviers la òvel laudeda. Chël ti ova danz sapù tan bel y l ti ova fat bon.
Y nsci òvel scumencià a ti savëi bel. Rie ti òvel sapù canche la ova messù mparé a mëter su i braces, a i ughé su fòvel da mat rie, belau tan rie sciche a scumencé a ziplé.

Duta la vita àla po' for mé fat crisć tl lën de zirm y te linda. Tl lën de linda ne n' àla mei ziplà tan gën, ajache l ti savova che i scarpiei se desdentova y l lën univa ghialic cun l tëmp, ntantsce giapa l zirm n culëur for plu y plu bel.
Y ziplé ziplòvela crisć de duta la mesures. De 15 cm n àla fat, ma plu inant ti savova chisc massa pitli. Pona àla scumencià a n fé plu che auter de tei de 20 cm y gën nchin a 45 cm y nce de mez meter. Gën ëssela danz fat i granc, ma a desmazé adròven forza a i tenì tla man.

A cësa tulova l pere su l'apustedes y ël ti cialova nce do sce l jiva de bujën a si crisć dan che l jiva a i vënder ai ferlëigri dla valeda. Giapé giapòvela tant da pudëi se cumpré vel' da guant o vel' pitl capriz.

Bera Zenz Mussner dl Scizer, che ziplova nstës, fova n iede ruvà te berstot y ova udù che la ziplova y pona òvel dit: "Ah, mperes'a a fé crisć, chël ie pa n auter ziplé che fé d'autra roba, ajache iló iel "act" y chël ie plu rie che fé truep drap." Pona òvel mo dit: "Lecordete de ne ti fé nia n nés massa curt ai crisć!"
N iede fova nce passeda Milly Schmalzl – da d'ëila jiva Edith y si cumpanies dla sesta tlas n doi ëura al'ena te Scola d'Ert a dessenië – y canche la l'ova ududa te berstot ti òvela dit: "Bravia, bel me sàl che te mperes a fé crisć!" Chësta paroles ti à sambën fat legrëza.

Un n crist che si pere ova ziplà fova jit vendù tl'America y do n valgun ani fòvel inò ruvà tla mans de n ferlëigher de Gherdëina. L fova tan bel fat y chësc crist fajova Edith extra gën do. La ti l fajova gën a chëi che n ulova un, o per na noza o per l scinché, o per vel' ucajion, nce sce l pere dijova de n fé d'autri, che l n fova bën de plu sortes.
Per vel' lëur de capriz ne n'òvela nia dl'aurela, ma gën l ëssela fat. Dan Nadel ti ëssel sapù bel a Edith a purvé a fé i mandli dla cripl de Bachlechner. Na pascion che la se ova tëut pea da si pere, che ëssa ënghe ulù fé do chisc mandli dla cripl. Danz che bera Luis messova mantenì da sëul na familia da ot, y nscila ne òvel nia dl'aurela de ti jì do a ch'sta si pascion. A cësa ài nscila for mé abù na cripl cun figures de Bachlechner de carton taiedes ora.

Canche Edith ne fova niancanó mo nasciuda vivòvel tla medema cësa ora l Cecer nce bera Albert Moroder de Sodlieja y datrai ziplova si pere y bera Albert deberieda. La sada jivi deberieda a vënder y per finé su l lëur laurovi duta nuet dal vënderdi nchin la sada. Per resté descedei se njeniovi ca n bel poz de ega frëida y canche i fova mpue' dala fiaca, petovi ite l cë te ch'sta ega frëida y laurova inant nchin daduman.

Canche la se ova maridà cun Janmatië Lardschneider dl Tina de Sëlva òvela giapà dassënn note: na cësa nueva ulache i fitova via majons y cin' pitli mutons, l lëur ne manciova mei. Tla sajon auta ne pudòvela nia tò ca i scarpiei, ma pona inò d'ansciuda y d'autonn.
Ëila dij mo ncueicundì cun 82 ani che l ti ëssa bën sapù bel a ziplé mpue' deplù. Danz che śën iel doi ani che la ne zipla nia plu. Mpo, i scarpiei àla for da tò ca.
Edith Demetz auza ora mo n iede ala fin de nosta ancunteda ai 4 de fauré dl 2021, chël che la à for dit y pensà: che ziplé ie l plu bel lëur dl mond!
 
 
 

Herta Pitscheider de Menza, vëidua Schmalzl, Urtijëi

 
"Canche la ziplova, ziplòvela cun pascion"
Herta Pitscheider de Menza ie nasciuda a Urtijëi tl 1939. Si genitores fova anda Lisl Kostner da Stlujuc y bera Johann Pitscheider de Menza. Dan ëila iel mo nasciù si doi fredesc, Herbert y Richard. L pere fova moler y nduradëur, l'oma ntantsce se cruziova dla familia.

Anda Herta ëssa tan gën ulù deventé sarturëssa da jëuna, ma si oma ova dit de no y che la jiva a ti crì n moster per mparé a ziplé. Cun 14 ani òvela pona abinà na stiera sun Ch'l Piz, da Mariele Kostner dla Rodra. Pra d’ëila fòvela mé stata puech, davia che anda Mariele fova tl lëur de se maridé y la ne n'ova nia plu dl'aurela de la nsenië ju. Purempò se òvela cruzià de ti crì n auter moster y nsci fòvela ruveda pra Konrad Senoner, uem de Maria Prinoth da Brida (cunesciuda coche Putti) y jurmana de si oma, che la ova po' nce tëuta su. (Dla mostra Mariele dla Rodra ve cunterons l proscim iede).

Bera Konrad de Tlesura ziplova scialdi de biei crisć y d'uni mesura y l ova scialdi note. Perchël òvel nce na dredia de lerneri y fanc te si berstot. Povester iel mo zachei che se lecorda dla berstot de bera Konrad, che fova iló ulache l ie śën la butëiga "Annabel" tla streda Rezia. Nce Annemarie da Palmer, Herta da Brida, Brunhilde Paur, Otto da Passua, Ludi da Brida y Gottfried de Trëbe ova mparà iló, per n nunzië mé n valguni de chëi che Herta se lecorda, ma l n ie mo stat scialdi deplù.

Te berstot taiova l moster pro cun l manarin l lën, datrai pudova nce ëila l fé, pona ziplòvel mpue' dant y da dedò la lasciòvel fé inant da sëula. L univa desmazà l corp cun i braces a pert, chëi univa da dedò nculei su. "L univa pa fat de biei crisć, modiei ala gherdëina de plu sortes", se lecórdela. Bera Konrad fova n moster scialdi valënt y da pazienza, nce sce ntan l lëur messòvel vester chiet, y scutà su l radio ne unìvel nia. Ciaculé ciaculòven mé datrai canche ël ne fova nia te berstot y po' se sciacovi nce un cun l auter.

Herta ziplova pra penic, datrai giapòvela nce de majeri lëures da fé, de 40-50 cm, iló menòvela ite l tòch de lën sun l cstel y desmazova mpe cun maza y scarpel.
Ziplé ziplovi te chësta berstot tl lën de zirm, datrai nce tl lën de linda, ma chël ti tulova tan l tai ai scarpiei. Pra l lëur tucòvel sambën nce de amulé y aguzé i scarpiei. Vel' iede se òvela bën nce taià ti dëic, ma nia suvënz, me cóntela.
Herta me lascia udëi si scarpiei che la à tenì su coche lecort, rudelnei ite te na tascia de peza, de granc y de pitli, scarpiei da piz, de plac, de storc y botri. "Ce curc che i me sà", y Herta me mostra ca i manesc di scarpiei cun si monogram rissà ite.

Pra bera Konrad fòvela stata nchin che la fova mpareda ora y ala fin di ani cincanta òvela scumencià a ziplé a cësa. Ti ani da lerner giapòven ntlëuta sciche paiamënt na pitla scincunda da Nadel. De regula fòvela nscila sce n ulova mparé l mestier y a d'ëila ti àl for sapù bel!

La scola di lerneri a Urtijëi òvela ënghe fat, uni di dala cater domesdì. L univa nsenià a dessenië, a mudelé, a njenië ca l lën per ziplé y n se purvova sambën a fé velch dainora, nsci coche n minova de fé drët. N fajova dut bel plan, che n ova pu dl'aurela.

A cësa tal Balest, tla streda Stufan, ziplòvela te stua, che na berstot da scultëur ne fòvel ntlëuta mo deguna te cësa, mé chëla dl pere da moler. Si pere ti ova pona fat ora, daujin a cësa, na berstot al mut Herbert che ova mparà a ziplé da bera Batista Kostner che stajova tla Cësa Bruma. Ël ziplova dl dut y nsci laurovi deberieda tla berstot nueva, uniun per si cont y a plu ferlëigri.
Crisć n òvela fat n grumon te chëi ani, nchin che la à metù su familia tl 1963 cun Georg Schmalzl de Josef de Franzl de Ianesc (dl Ladinia). Dopro ne n'àla nia plu ziplà giut, che la à abù trëi mutans da tré su y tenì guiern te cësa.

Do che la ie resteda vëidua cun mé 55 ani àla inò tëut ca i scarpiei y à ziplà per n pez per se passé l tëmp, ti fajan n crist prun ai siei de familia y unitant un a zachei che ëila cunesciova y che se l damandova.
Scialdi legrëza àla cun un n si crist che ie ruvà tla capela da Stufan sun Mastlé, l ie n crist sun pustamënt y fat ora te uni detail. Sara Rifesser da Stufan, patrona dla capela, l mët mé ora ntan la Santa Mësses. N auter crist ie sa Peza sun l troi danter cësa y tublà. Di autri crisć che la à ziplà ne sàla nia ulache i ie ruvei.
Ëila me conta mo che canche la fova te berstot cun Annemarie da Palmer dijòveles for: "Śën, sce on fertuna po' ruvons a paravis cun duc chisc crisć."
Ie ti damande sce les dijova nce n padenoster ntan che les ziplova y ëila se lecorda che sa la Rodra, canche l sunova la trëi dl vënderdi domesdì, messovi duc canc lascé de lauré y dì padenostri cun bera Ferdinand.
 
 
 

Waltraud Grossrubatscher da Larenzan, marideda Perathoner a S. Cristina

 
"La vën ora de na familia de scultëures de crisć"
Anda Waltraud che ie nasciuda tl 1944 conta gën de si familia y dl ziplé.
Belau duta si familia ziplova. Ëi fova de ot mutons y de chëi ova una na sor mparà a depënjer, una fova sarturëssa y una ova mparà da lodnera. Ëila, si sor Rita y i fredesc Graziano y l mënder fra Hugo ova mparà a ziplé dal pere Hermann, nasciù tl 1907. Mé la sor Annemarie fova jita a mparé a fé angiuli da Nino da Pilat. (De Annemarie scrijerons plu inant).
Bele da pitla cialova Waltraud pro coche l pere ziplova, l ti ie restà tla memoria coche ël jiva a vënder i crisć che l purtova sun na sciabla o coche ch'i braces cucova ora de si flucion.
Waltraud ova pona fat set ani de scola elementera. Do chisc ulòvela fé la "Fochschuel" y l pere l’ova lasceda fé, ma danz mé n ann sëul. Che la jiva ti 14 ani ti ova l pere dit: "Śën ies bën jita giut assé a fé damat caite, śën vënies te berstot pra mé!", y po' ne la àl nia plu lasceda jì inant a scola. Te scola ntantsce fossi stac tan cuntënc che l fova n trëi mutans te tlas, che scenó fòvel dut mé mutons. Ntlëuta ëssela monce pudù lascé ora na tlas y jì te terza y dé ju l ejam che ëssa valù coche scola mesana, ma l pere ova dit de no.
Nsci òvela mé messù scumencé a ziplé deberieda cun si sor Rita y Lidia da Pincan. L pere ova a chësta maniera trëi mutans lerneres, da dedò fòvel mo ruvà leprò si fra Hugo. La familia fova cunesciuda per si crisć.

Waltraud conta inant che l pere fova scialdi n bon de ziplé, per ëila fòvel l miëur. Sa Larenzan ovi na bela gran lerch te berstot y ël fajova crisć de uni mesura, de pitli y de granc nchin a doi metri.
Un n iede òvel giapà da fé n crist de trëi metri y diesc. Mé che l pere se ova pona rot na giama y nsci l ova si fra Graziano ziplà. Chël òvel messù desmazé sëura cësa sun streda, ulache n jiva via dal ujin. L ti dajova ite cun la manea y bera Hermann jiva unitant a cialé do cieche l mut fajova y chësc ie pona deventà ch'l bel crist de Piz Miara cun na crëusc de passa 11 metri, chësc fova tl 1962.

Te berstot pudova ëi scuté su mujiga, ajache l pere ova cumprà n gramofonn cun plates de mujiga tlassica de Mozart, Beethoven, Händel y Haydn. L fova danz bel a scuté su mujiga te berstot ntan l lëur. Mujiga y ert fova da cësa sa Larenzan.

La firmes da ferlëigher de ert sacra, Ferdinand Stuflesser de Petlin, Vinzenz Demetz da Fëur, Giacobe Mussner dl Scizer y trueps d'autri ti dajova da lëur, se lecorda Waltraud. Ëi ti purtova la fotografies di crisć da fé do, chisc fova si modiei.
Dl lën se cruziova l pere, ël l cumprova canche l jiva a lincant dala chemun. Na ciasota sëura cësa se òvel fat su da mëter ite de gran lëns a secë. Waltraud messova datrai ti judé a tré l sigon per sië ju i tòc aldò dla grandëza che l crist univa. Plu inant se òvel njenià na sia a vëta, ma mo dan che ël n ëss' abù nstës una, pudòvel jì via dal ujin a se sië ora i crisć. Bera Hermann siova ora tan avisa l crist che l ti manciova mé plu l buton dl vënter, nsci cuntova for bera Zenz da Resciesa.

Coche paiamënt ne cialòvel ora i prims trëi ani da lernera nët nia, conta Waltraud inant.
L'oma cumprova dut chël che n adurvova. L pere ti dajova a Waltraud iust tant da tò na cherta da 10 ponc per jì cun l lift dai schi sun Ronc, ajache l savova che ëila jiva tan gën cun i schi. Pona jìvela mefun su n trëi iedesc, y chël fova bele scialdi, per sparanië i autri ponc al iede do. L pere ova pona ënghe scumencià a jì cun i schi. Per chëi tëmps fova l pere bele mpue' modern, chësc fova su per la fin di ani cincanta.

L'oma, anda Anna Moroder, nasciuda tl 1909, al incontra ova for cialà dla familia, ëila fajova ciauza, la cujiva y ova scialdi na bona man, ma la ne n'à no ziplà, no depënt. Da jëuna fòvela jita fancela ju per la Talia. Truepa jëunes jiva ntlëuta fanceles a Roma, a Firenze, a Napoli y a Milan. Patins che univa te Gherdëina i prims ani do la prima viera damandova do na fancela y pona jìveles mefun pea. Sce l ti savova burt da iló ju, cialòveles riesc de se maridé un de Gherdëina pernanche les ruvova zeruch a cësa.

Waltraud ova pona ziplà n bel struf cun si pere dan se maridé tl 1972 cun Rudi Perathoner dl Orp de Santa Cristina. Nce si uem ziplova, ël ova mparà a fé mandli dla cripl y ova fat la Scola d'Ert te Sëlva. I prims ani ziplova tramedoi tla cësa dl uem te cësadafuech y do che Rudi ova giapà la stiera da bidelo, fovi jic a sté te scola, iló laurovi pona te stua. Lauré laurovi dassënn ntlëuta, cóntela inant. Waltraud ziplova crisć da 20 a 40 cm. Un n crist fajòvela do a chël de Sëurasas, i autri fova per l solit modiei "ala gherdëina". A mëter su i braces ti judova l uem, ma defin da sëul ne ti fòvel mpo nia, che a i ughé su muessen ti avëi mpue' l fortl.

Scialdi legrëza àla abù a pudëi ziplé nfir crisć per duta la tlasses dla scola elementera de Rabland. Canche la va ncantëur se vëijela sambën ora i crisć che ie unic ora dla berstot de Larenzan. N iede fòvela resteda nmaruieda a udëi tla catedrela pra l lech de Bolsena n crist fat da si pere.
Sce n ti lëura ai ferlëigri ne sàn per l solit mei ulache la roba ruva, che l inuem dl scultëur ne n'ie mei lessù, mé la merca dl ferlëigher. Vel' iede òvela bën nce metù su si monogram sce la ti scincova a zachei n pez.

Cun l tëmp òvela pona messù scumencé a ziplé do y chël ti savova bën sciot. Mprima ajache te scola ne n'ëssela nia sapù ulà mëter l leniam. Nchin che la giapova i crisć siei ora da si pere jìvela bën, ma da dedò manciova chëla pert. Sëuraprò ne unìvel nia plu apustà do crisć fac a man, chëi univa massa cëres. Danz che n davaniova deplù a ziplé do, ma pona òvela mpue' lascià vester l ziplé nce ajache l fova da ti judé a si uem te scola.

Śën ài te si cësa na pitla berstot y unitant zìplela mo un o l auter crist, ma chëi ti tol bën plu lëur, ajache la ne n'ie nia plu tan laite. Sun penic n àla n valguni de finei che la ova su sotët da me mustré, trueps n àla bele scincà ca a si mutons y nepoc, acioche i ebe uniun n lecort.
Si pitl nepot dij che l uel mparé a ziplé canche l ie grant, po' sce l ie pa vëira uderàn, ma l ti fajëssa dassënn legrëza, dìjela. Nce la mujiga tol ite na gran mpurtanza te si familia y Waltraud à sambën n stolz cun si uem, si mutons y si nepoc che sona n strumënt y fej mujiga.

Che l ie stat n lëur nteressant y che ziplé ti à sapù da mat bel sënten ora da si sot dl cuer.
 
 

---

 
Do che l ie unì publicà per l prim iede la ntervistes sun l’ëiles tl ert dl ziplé à truepa d’autra ëiles y ëi desmustrà gran nteres per chësc argumënt. Ulësse perchël ti sentì de gra de cuer a duta cantes y duc canc per si testemunianzes de valor!
 
La ntervistes y la biografies ie unides publichedes do y do sun la plata WEB dl Museum Gherdëina (www.museumgherdeina.it) y tla zaita la Usc di Ladins.
 
Chiche ulëssa mo dé vel’ nfurmazion, possa gën nes cherdé su al numer de telefonn: 0471 797554 o scrì na email a: info@museumgherdeina.it
 
Per l Museum Gherdëina,
Monika Kelder