Ëiles de Gherdëina tl’ert dl ziplé

(7a pert)
 
 
La zipladësses de criples che prejenton tlo ie de Urtijëi, de Santa Cristina y Sëlva. La cripl vën metuda ora coche da tradizion nchin ai doi de fauré, di dla Madona dai Cëiresc, l lën da Nadel al incontra vën tëut ju n Santaguania. Nëus ti dedicheron nce na segonda pert ala zipladësses de mandli dla cripl ntan l mëns de jené.

Duta la cuntedes n con' dl'ëiles che zipla ie da pudëi liejer do tlo:
1a pert
2a pert
3a pert
4a pert
5a pert
6a pert
 

---

 

Paula Pitscheider, marideda von Englert, Plan da Tieja, Sëlva
fia dl pruf. Albino Pitscheider

 
Paula, nasciuda tl ann 1911, fova la segonda muta de bera Albino Pitscheider de Menza y de anda Carlina Obletter da Lip. Ëila ova mo doi surans, Rosa che fova trëi ani plu vedla y che ie stata ani alalongia maestra y la mëndra sor Anele che ova ënghe mparà a ziplé da jëuna.
Davia che l ne n’ie degun descendënc de Paula te Gherdëina, iel stat plutosc rie a giaté nfurmazion n si cont.
Rengrazie dla testemunianzes de anda Mariele Senoner da Domur, che ie nasciuda tl 1931, dan ades 90 ani, y che à vivù per truep ani tla medema cësa sun Plan da Tieja.
Anda Mariele, fia de Luis Senoner de Ronch y diretëur dla scola de ziplé y dessëni de Sëlva, ie 20 ani plu jëuna che Paula, purempò se lecórdela che la fova scialdi na bela jëuna y drët daulëibon.
Nchin che Paula fova a cësa ziplòvela te stua cun si pere y nce sce ël ova na berstot ulache l fajova de majer lëur, stajòvel plu gën te stua a fé de pitla roba tla man, dij Mariele. A chësta maniera à Paula abù scialdi n bon moster.
Paula ne n’à nia ziplà scialdi te si vita, conta anda Mariele inant, ntan l tëmp de viera lauròvela coche nfermiera a Viena. Da dedò iela inò unida zeruch te Gherdëina y à ziplà mo per n tel struf de tei pitli angiuli nchin che la se à maridà. Si uem òvela cunesciù tl lazaret y la fova pona jita a sté demez. Mutons ne n ài abù deguni. Ulache la à vivù ne sàla nia, ma morta iela a Dispruch.
Anda Mariele se lecorda che da Nadel fòvel drët na blòta cripl te stua y l ti sà da lecurdé che bera Albino dijova che Paula l’ova fata da jëuna. L pudëssa vester che iust chësta cripl ie śën tl Museum Gherdëina. L ie na cumposizion de ot figures nchin a 25 cm: Madona cun Bambin, Sant Ujep, Trëi Rëiesc y n valgun pastri; povester vel' una zipleda cun l aiut dl pere tl ann 1929.
 
 
 

Crescenzia Senoner, (1922) da Daunëi (Janmëine), marideda Comploi da Tublà, Sëlva

 
La à vivù sun l luech da paur plu alauta de Gherdëina
Anda Śenza de Janmëine fova nasciuda tl 1922 sun l luech da Daunëi. Si pere fova Matthias (Moz) Senoner, si oma fova Katharina Demetz dala Sia de Sëlva, morta scialdi da jëuna cun cin' mutons.
Śenza ova mparà a ziplé da si anda Tresl che vivova pra d'ëi tla medema cësa, y da si fra Mëine che fova de n valgun ani plu vedl che ëila. Te stua laurovi pona dui trëi deberieda pra penic. Ma mo dan scumencé a ziplé ova Śenza fat n valgun ani la scola d'ert te Sëlva, perchël savòvela bele da se fé velch da sëula.
L plu bel ti savòvel a Śenza a ziplé mandli dla cripl, danterite fajòvela bën nce d’autra figures sce les univa apustedes. Si mandli àla for ziplà da fonz ora, da na mesura de al plu 10 cm, datrai nce de 12, tl lën de zirm. Chël jivi ntlëuta a se tò de scroch te ch’i bòsc, ma i ne fova pa nia i sëui a taië lëns, me conta si mut Heini.
Tl 1948 se òvela maridà cun Franzl Comploi, nasciù tl 1914 sa Tublà, l luech abità plu alauta te Gherdëina, a 1.782 m de autëza, y i ova trat su sies mutons.
Śenza ova giapà scialdi da lëur y note y chël nia mé cun l ziplé, ma nce te cësa y familia y cun l lëur da paur. Ëi ova truep ciamps y n valgun cë de bestiam. Perchël ovi nce plu prei ntëurvia da sië y n pra da mont. Ntlëuta unìvel dut sià a man y la jiva danz de judé canche l fova da restlé y da fé fansëch. Stajan tan dalonc dal luech messòvela sambën for pensé cieche l jiva de bujën per la familia y cie cumpré ite per duta l'ena dan jì ju tl luech, che la ova mpo n trëi cher' d'ëura da jì su a pe a cësa y d'inviern da de gran neveres mo deplù. L uem laurova dut l ann da paur y nce sce l jiva ja Dorives pra la zentrela dla lectrisc y dopro pra n lift dai schi sun Plan de Gralba y plu inant via Risacia a se davanië l pan, fova i scioldi dl ziplé de l'oma mpo na gran seva per mantenì la familia.
"L'oma se sentova ju pra penic te stua pernanche la ova finà de fé i stroc y teniva pro dut l di, monce do cëina nchin la diesc", dij Heini y "sce l passova datrai n seniëur, po' ti vendòvela vel' iede na sacra familia, ma scenó ti àla na vita for mé laurà a ferlëigri." Plu da giut ti lauròvela a bera Giuani Senoner da Valantin ja la Poza te Sëlva y dopro nce a Raimund Grossrubatscher de Urtijëi. Si legrëza fova for de pudëi se senté ju pra penic y ziplé, iló paussòvela.

L mut Heini ie ënghe zapà ite tla piedies de l'oma. Do trëi ani de scola de ziplé te Sëlva àl scumencià a ziplé deberieda cun ëila te stua. Ël ziplova mpue de majera figures che si oma, de teles de 20 y 25 cm, ma for pra penic.
Na gran duel iel stat per l'oma Śenza canche l mënder mut de mé 11 ani, che ova inuem Vigil fova mort te na desgrazia. Ai prim de fauré dl 1973, fajan damat cun n si jurman fòvel sbriscià ora sun l tarënt dlacià y burdelà ju per Curveies. L ne n'ie nia da se nmaginé ce mueia che l'oma, l pere fova bele mort, y i fredesc ova messù supurté.
L'oma Śenza à laurà y strabacià si vita, ma mpo iela for stata na persona cuntënta, da n bon umor y valënta cun si mutons. Nsci se la lecorda l mut Heini. Cun 69 ani ti àl dat l bot y la à lascià n gran uet tla familia da Tublà.
 
(Memories dl fì Heini Comploi)
 
 
 

Eleonora Roilo, “Nora da Ciascian” 1924, Urtijëi

 
La à for ziplà cun legrëza
Anda Nora ie nasciuda ai 17 de fauré dl 1924 a Urtijëi. Si pere, Alois Roilo che univa da Fedom ora, se ova maridà ora n Ch'l Piz sun l luech da Ciascian cun la vëidua Maria Holzknecht Perathoner. Da chësta union iel nasciù cater mutans, Milia, Angelica, Nora y la mëndra Hilda, che fova morta cun mé un n ann.
Ti ani 30, canche la pitla Nora ova scumencià a jì a scola, unìvel nsenià mé per talian, l fova pa nce l tëmp dl fascism. Ëila ova for n drë' stolz a dì che la fova stata na "piccola italiana".
Cun 14 ani iela ruveda ora La Plates a mparé a ziplé. Si moster, bera Serafin Messner, ziplova mpue dl dut, dala pitla roba tla man a de majeri lëures coche stazions, sanc y crisć de duta la mesures. Pra d'ël iela stata per n 5-6 ani. Nce Trina, la muta plu vedla de bera Serafin, che fova dl 1931, ova mparà da si pere. Do che Nora fova mpareda ora ala scumencià a ziplé a cësa. Deberieda cun si pere lauròvela te stua pra penic. Bel ti savòvel a ziplé angiuli y mandli dla cripl tl lën de zirm do a modiei desferënc de 12 y 15 cm y sambën dut tla man. Si pere Alois al incontra ziplova tieres d'uni sort coche ciavei, cërves y stambëc.
Canche Nora fova na tel jëuna jìvela scialdi cun la roda, via i badioc y al Garda, stajan ora sëuranuet, la jiva nce gën cun i schi. Per chëi tëmps fova Nora n'ëila ndependënta y nsci se òvela nce lascià dl'aurela a se maridé. Permò do avëi cunesciù bera Konrad Insam de Romano de Soplajes, che fova 11 ani plu vedl che ëila y che fova restà vëidun cun na muta de 16 ani, òvela fat l gran var, chësc fova ala fin di ani sessanta.
Ëi stajova tla streda Rezia, daujin ala cësa dla munighes dal Betania y deberieda cun si uem lauròvela te stua. Bera Konrad ziplova urnamënc. Nce da marideda à Nora for laurà cun lezitënza, ziplan dut l di y se cruzian dla cësa sëuraprò. Ai ferlëigri Nino Bergmeister de Palvates y Luis Stuflesser de Petlin ti àla ziplà belau duta la vita. L fova nce de bon ani y scialdi da lëur. Ëi ti purtova i tapli de lën cun i modiei da fé do y univa nce da dedò a se tò la chiena. Anda Nora à for ziplà cun legrëza nchin che la ie stata bona.

Tl 2006 ova anda Nora pudù fé pea pra na mostra culetiva de criples, metuda a jì da Rosa Perathoner de Caio, tla sala Gisela Moroder a Urtijëi. Duta la criples metudes ora fova unides fates mé da ëiles y la mostra ova abù n drë' suzes.
Chiche à cunesciù anda Nora se la lecorda coche na persona de bona ueia y for cuntënta, ëila à stlut i uedli per for tl 2014 che la ova belau 91 ani.
 
(Memories dla muta Eleonora Insam y dla fiocia Mariele Piazza da Ciascian)
 
 
 

Herta Malsiner de Prënsa / Tervela, Santa Cristina

 
La zipla mo for mandli dla crip
L fova na gran familia chëla de Herta Malsiner, che ie nasciuda ai 12 de agost dl 1934 a Santa Cristina coche segonda muta de Tone de Prënsa y Cristina da Ruacia. Canche la ova scumencià a jì a scola, fòvel bele tëmp de viera. La se lecorda che l fova ruvà i saudeies tudësc via Iman, ulache l fova la caserma di carabinieri y da chël mumënt inant àla for mé plu abù tudësch te scola. Si sor Anna, la plu vedla, ovi metù a Burnech a studië, ma tl ann 1943 ti ovi fat al savëi al pere che l messova jì a se tò la muta, ajache i bombardova la zità.
Herta conta che la ëssa tan gën ulù deventé maestra, ma do chësc fat ne n'ova l pere nia plu ueia de la mandé a scola. L fova pa bën nce de stlet ani y nsci l'ài metuda a fé la scola de ziplé sun Plan da Tieja.
Tla prima tlas òvela pona abù bera Luis Insam de Romano coche maester, tla segonda fovel bera Adam Demetz de Col da Larjac y l ti savova bën bel a ziplé. Do chisc doi ani de scola iela ruveda pra l moster bera Franzl dl Ugrister (junior) a Soplajes. Doi ani iela stata pra d'ël y da dedò àla scumencià a ziplé a cësa.
Tl 1954 fova si oma morta ora de nia, y la mutans plu vedles ova messù sëurantò si luegia te cësa y familia. Ntan che Herta y si sor Olga teniva cësa, ziplòveles danterite y danterora. Truep ani alalongia àles fat ch'la pitla madones stilisedes.
Herta à pona cun l tëmp scumencià a ziplé do roba ju de mascin. La ziplova mandli dla cripl y nce de majera figures, nchin che la se à mpensà de scumencé a desmazé nstëssa, che mé a ziplé do ne ti savòvel nia plu bel. Desmazé desmazòvela coche la ova mparà te scola y dal moster, la ziplova do modiei che la giapova dai ferlëigri, for tenian l tapl tla man. Bel plan àla scumencià a fé coche l ti savova a d'ëila, a ti dé ite n'autra forma y n auter muvimënt ala figures. Ëila ne fova nia chëla che ziplova mé per l davani o per n fé ju n drë' grum. La se purvova a les fé for plu beles y a les fé ora l plu avisa che la fova bona, dìjela. La figures lasciòvela n gran pert natur. Scialdi àla bën fat mandli dla cripl, da 15 a 20 cm, ma nce de mëndri de 12 cm.
Per n bel struf ova Herta y si sor nce ziplà do n si model, l se tratova de na sacra familia de 25 cm ora de n sëul tlapon. Chësta cripl jiva sotora sciche l pan, les n vendova tantes che les n fajova, chësc fova su per i ani 1970. Si tlientela fova belau for mé persones privates.
I ultims ani lasciòvela for mëter su la bola sun si lëures fac a man.

Herta conta inant che la ie stata giut a cësa, davia che l fova da tenì adum la familia y a chëla maniera se àla maridà plutosc tert. Nce sce la stajova mé plu d'instà y d'inviern sal Tervela y i autri mënsc dl ann vivòvela a Piombino, se tulòvela for ju pea da ziplé. Per truep ani àla trapinà i scarpiei da Gherdëina tla Toscana y l ti à for sapù bel a unì inò su a cësa.
Ntant iela ruveda a na cërta età, cun si 87 ani zipla anda Herta for mo mandli dla cripl sce l n vën damandei. Ëila i zipla gën, mpue plu plan, ma la i fej y la rengrazia for che la à mo i uedli da pudëi fé ora ch'i pitli musc.
A chësta moda se passa anda Herta l'aurela curta, per ëila iel restà un de si plu biei hobbies, ora che jì cun i schi y jì da mont su, njóntela mo.
 
 

---

 
L iede che vën ve prejenterons mo trëi d'autra zipladësses de mandli dla cripl: anda Oliva Kostner da Stlujuc, anda Maria Delago da Ulëta y anda Rosa Perathoner de Caio.
Tl Museum Gherdëina iel da udëi na bela documentazion de mandli dla cripl ziplei y depënc, dantaldut dl 19ejim secul, dessegur ie na pert de chësta figures nce unides fates da ëiles. Di lëures tla culezion dl Museum che savon che ie unic fac da mans de ëiles ie: na cripl de mauta dla Pruf. Tresl Gruber, na cripl de Annemarie (Linele) da Stlujuc, na cumposizion de ot mandli dla cripl de Paula Pitscheider y doi criples cun pitli mandli de 5 cm ziplei y depënc da anda Tilda dl Luz.
 
Do che l ie unì publicà per l prim iede la ntervistes sun l’ëiles tl ert dl ziplé à truepa d’autra ëiles y ëi desmustrà gran nteres per chësc argumënt. Ulësse perchël ti sentì de gra de cuer a duta cantes y duc canc per si testemunianzes de valor!
 
La ntervistes y la biografies ie unides publichedes do y do sun la plata WEB dl Museum Gherdëina (www.museumgherdeina.it) y tla zaita la Usc di Ladins.
 
Chiche ulëssa mo dé vel’ nfurmazion, possa gën nes cherdé su al numer de telefonn: 0471 797554 o scrì na email a: info@museumgherdeina.it
 
Per l Museum Gherdëina,
Monika Kelder