Fossìi
A chi ti va pa l merit dla criazion, a ce un capriz dla natura ti ie pa debit la Dolomites cun si variazion de formes y culëures, che nes fej spané su i uedli y nmaruië coche dugun autri crëps al mond?A chësta dumanda ti respuend l Museum cun la culezion scientifica plu rica sun la Dolomites uzidenteles. Dastramp de biei fossìi de plantes y tieres dl mer y dla tiera documentea l’evoluzion dla vita y la furmazion di crëps dolomitics da dan passa 250 milions de ani incà.
Esperienza VR
L ie “mé” resć fossilisei de n schilet che Johann Comploj y Meinhard Strobl à giatà tl 1968 sun Secëda, ma chisc resć ti à spanà su na porta ala scienza de viers de n tëmp dla storia dla vita da giut passà. “Chëi de Secëda ie a livel mundiel i sëui resć de schilet de n itiosaur abinei per l tëmp dl Ladinicum tamesa l Trias”, dij l paleontologh Andrea Tintori n ucajion dla giaurida dl’aventura-VR (Virtual Reality) nueva. “I ie unics, i resć fossilisei de na criatura che à duminà per passa 100 milions d’ani l mer primordiel Tethys.”
L itiosaur de Secëda pudëssa avëi abù na lunghëza de nchin a 10 metri, n pësc cun atribuc mo de na gran lingiola, y bele dan n 241 milions d’ani ovel cuncuistà la profonditeies dl gran mer. L tier òva eder la tipica masseles slungëdes tla forma de bech cun na bocia de dënz spic. La lesures fova curtes y bonamënter univeles adurvedes per cuntrulé la direzion, ntant che la sburdla univa data da na flescion laterela dl corp lonch.
Video dl itiosauro...
L Itiosaur de Secëda
L ie “mé” resć fossilisei de n schilet che Johann Comploj y Meinhard Strobl à giatà tl 1968 sun Secëda, ma chisc resć ti à spanà su na porta ala scienza de viers de n tëmp dla storia dla vita da giut passà. “Chëi de Secëda ie a livel mundiel i sëui resć de schilet de n itiosaur abinei per l tëmp dl Ladinicum tamesa l Trias”, dij l paleontologh Andrea Tintori n ucajion dla giaurida dl’aventura-VR (Virtual Reality) nueva. “I ie unics, i resć fossilisei de na criatura che à duminà per passa 100 milions d’ani l mer primordiel Tethys.”
L itiosaur de Secëda pudëssa avëi abù na lunghëza de nchin a 10 metri, n pësc cun atribuc mo de na gran lingiola, y bele dan n 241 milions d’ani ovel cuncuistà la profonditeies dl gran mer. L tier òva eder la tipica masseles slungëdes tla forma de bech cun na bocia de dënz spic. La lesures fova curtes y bonamënter univeles adurvedes per cuntrulé la direzion, ntant che la sburdla univa data da na flescion laterela dl corp lonch.
Video dl itiosauro...
