Vijita de geologs dala Cina tl Museum Gherdëina

Nce chëst’ann, plu avisa n sada de chëst’ena passeda ai 15 de lugio, àn pudù dé l bënunì tl Museum Gherdëina a na grupa de 25 studënc de geologia dla Peking University (PKU), che ie ruvëi adalerch per na escurscion didatica de de plu dis tla Dolomites. Chësta ancunteda ie unida a se l dé per l segondo iede.
Do la vijita ala sezions de geologia, ert y storia à la grupa pudù se goder dan la Cësa di Ladins i bai tradiziunei purtei dant dala Grupa de bal populer de Santa Cristina y Sëlva. L’ancunteda ie frut de na culaburazion per svilupé na vijion plu globala di prozesc geologics n corelazion cun l mer primordiel dla Tetis danter la Dolomites y la Cina dl Sud.


La grupa di studënc y studëntes de master fova acumpanieda da si prufessëures, danter chisc Jiang Dayong, studiëus de retii marins dl Triassich, y Andrea Tintori, cumëmber de unëur dl Museum pervia de si studies sun i pësc fossilisei y l itiosaur de Secëda.
“I crëps y la montes dla Dolomites ne ie nia mé de nteres per si belëzes, les reprejenta per uni geologh dl mond n travert da messei avëi udù almanco un n iede te si vita”, à auzà ora l prufessëur Tintori tl Museum – “La geologia ne possen nia mé mparé sun i libri, zënza udëi cun si uedli i crëps, l sas dla vëtes defrëntes y la relazions danter la unes y l’autres. Zënza chësta esperienza sun l post ne deventerà un mei n bon geologh.”

Do la prima pert de erscurscion tl sit Unesco dl Monte San Giorgio, cunesciù per si fossii de pësc y retii marins dl Triassich, y tla Grigne sun l Lech de Como, à la grupa dala Cina te Gherdëina fat n iede l Geotrail de Bula dedicà ala gran crisa biologica dan 252 milions de ani. Chësc aspet ie per i studënc cinëisc damat nteressant davia che iusta la luegia tipica de refermënt per chësc tëmp – canche la vita manaciova de sfanté defin sun la Tiera – ie propi tla Cina.

N’autra jita à la grupa fat sun Secëda, che ie de nteres per si pusizion strategica tla evoluzion di crëps, n iede pervia dla relazions danter l fonz de n mer stlut y la sculiera, y sëurapro per l vulcanism dl Triassich mesan che vën tlò a lum. Nia da desmincë sambën ne ie i fossii giapei sun Secëda y metui ora n mostra tl Museum Gherdëina. Danter chisc iel i resć di pësc plu vedli dl mer antich dla Tetis y dantaldut i resć dl schilet dl gran itiosaur, giapà dan urmei belau 50 ani y mo for danter i plu reres dl mond y de gran nteres per l stude de chisc orcs dl mer dl tëmp dl Ladinich bas, dan zirca 240 milions de ani. Pudëi udëi i resć uriginei de chësc gran tier, nce sce cunservà mé n pert, ie stat na gran emozion per i jëuni dla Cina, che se à cialà ju cun marueia nce i autri fossii y l’autra culezions riches dl Museum Gherdëina n ucajion dla vijita meneda cun la diretëura Paulina Moroder.

Do la vijita dl Museum à la grupa di studënc cinëisc cun si prufessëures mo pudù se tò pea de bela mprescions di bai traduziunei purtei dant ala lergia dala Grupa de bal populer de Santa Cristina y Sëlva y njunté nscila a si stude la scuvierta de nosta cultura.
La grupa di studënc y dla studëntes à dadedò mo vijità l Bletterbach per finé pona via si vijita a Agordo danter Civetta y Pale de S. Lucano. L ie dessegur stat na bela esperienza che uni partezipant se purterà pea te si lecorc per de plu ani.

La culaburazion danter i prufessëures Tintori y Dayong y l Museum Gherdëina unirà purteda inant nce ti ani da unì.


Foto: La grupa di studënc y dla studëntes dla Peking Unversity cun i prufessëurs Andrea Tintori y Dayong Jiang, cun cumëmbri dl cunsëi dl Museum Gherdëina y la Grupa de bal de S.Cristina y Sëlva pra si vijita tl Museum ai 15 de lugio 2017.