L DRAP DLA PASCION DLA DLIEJA DA SACUN

L drap originel dla pascion ora dla dlieja da Sacun ie cunservà tl Museum Gherdëina a Urtijëi.

Chësc drap ie dedicà defin ala storia dla pascion de Gejù, ilustreda te 24 chedri cun szenes che va dala ntreda de Gejù a Gerusalem nchin ala mort y ressurezion per stlù ju cun n ultim cheder dedicà al avenimënt dla Pasca de Mei, uel dí ala fundazion dla Dlieja. L ie unì depënt sun na bona tëila de lin ai primes dl 1600 da n moler cun na gran esperienza n cont dla tecnica dla tempera. Tl archif dla dlieja da Sacun ne an pudù abiné nedeguna sort de documënt n realzion cun chësc drap, coche cunfermá dal archivar Toni Sotriffer. Nsci resta nce i inuemes dla persones che possa l avëi nciarià descunesciui. L moler à raffigurà chësta trëi persones tl 20ejim cheder pra la puer’anes dl purgatuere y se nstëss tla figura dl saudé roman sota la crëusc da udëi ora tl 17ejim cheder.
Stilisticamënter y ënghe pervia dla cunzentrazion sul tema dla pascion reprejëntea l drap da Sacun bele l tëmp dl baroch, nce sce te na forma populèra cun n grum de elemënc sëurantëuc da lëures dla Renaissance, scrij Sörries, autor dl prim liber sun i draps dla Elpes. Verena Niederegger à te si stude de diplom mustrà su ciuna vedla stampes dl 16ejim secul che l móler possa avëi nuzà coche urientamënt per si chedri. I resultac de si analisa ie unida publicheda cun cuntribuc de Paulina Moroder, diretëura dl Museum, y dl prof. Ulrich Festill te na publicazion data ora dal Istitut ladin Micurà de Rü en culaburazion cun Museum Gherdëina (cëla: https://www.museumgherdeina.it/375.html).

Mpurtanza y restaur dl drap
Pervia de si material, che ne n'ie nia adatà a tení tl tëmp, se al mé mantenì puec gran draps dla Curëisma, a pensé che n iëde n fovel almanco un te uni dlieja. Tl raion de Südtirol cunescions mé trëi de chisc draps: n fragmënt tl museum dla zità de Bulsan y n majer drap de Obervintl tl Ferdinandeum/ Dispruch. L Drap dla Pascion ora dla dlieja da Sacun ie l plu jëunn de chisc y l sëul che se à mantenì mo dut ntier.
L drap da Sacun ie dl scumenciamënt dl 17ejem secul. Nchin do la segonda viera univel lascià ju dal revëut dan l presbitere ntan l tëmp dla Curëisma y judòva, tres si chedri depënc, ala jënt a se njenië ca per l tëmp dla Pascion y la festa de Pasca.
Canche l ann 1960 njeniovun ite l Museum Gherdëina tla Cësa di Ladins a Urtijëi, òvun ulù seguré chësc pez de valuta religëusa y culturela per la generazions che univa do. Nscì òva bera Robert Moroder y bera Luis Piazza cun la autorisazion dl vedl pluan Mons. Engelbert Comploj y dl Ordinariat de Trënt purtà l drap al segur tl Museum. Dl 2001-2002 iel pona l drap unit restaurà a puntin per na si miëura cunservazion y vijion.

Davia che te tëmps dla pandemia atuela muessa i museums resté stluc ai vijitadëures, possun dessot desciarië la fotografia dl drap ntier y na tabela che spiega en curt l cuntenut dla szenes di 24 chedri.

 
 L artist ie plu dessegur da recunëscer tla figura dl capitan roman che se à cunvertì ala nueva religion, da udëi ora tl 17ejim cheder sot ala crëusc, che se stiza sun blason simbul di artistc.
La persona o persones che à nciarià de fé l lëur possun recunescer tl 20ejim cheder tla trëi figures (a man ciancia) furnides aldò dl Siescënt danter la puer’anes dl purgatuere.