LAD | ITA | DEU | ENG

Drap dla Pascion

 

N giuel y pez unich ie l gran drap dla Pascion ora dla vedla dlieja da Sacun. Depënt al scumenciamënt dl 1600 cun tempera sun lin iel l sëul drap de chësta sort che se à mantenì dut ntier tl Südtirol.

Cun si 24 chedri, partì su te cater linges da sies chedri l’una, conta l drap da Sacun duta la storia dla pascion de Gejù, dal’Entreda a Gerusalem ala Resurezion, cun leprò i doi chedri dla festa dla Ascension y Pasca de Mei.



I sucrëc dl Drap dla Pascion miec cunservà te Südtirol ie stlarìi

L ie unit presentà la publicazion sun la storia y l senificat teologich dl Drap dla Pascion dla dlieja da Sacun.

L Drap da Sacun ie n pez rer de testemunianza de fede populera dl tëmp dl baroch. L ie 400 ani vedl y te si 24 chedri contel la storia dla pascion, mort y ressurezion de Gejù. L se à mantenì dut ntier y ie da udëi tl Museum Gherdëina. La nrescides en con’ dl gran Drap dla pascion à sën Verena Niederegger Senoner purtà a lum te na publicazion che ie unida presenteda ai 15 de merz.

La tadizion di draps dla pascion ie nasciuda tl Medieve, per curì l presbitere ntan l tëmp dla Cuarëisma cun l fin de penitënza, che i credënc ne pudësse nia udëi l autere y tó pert ala liturgia. Cun l tëmp ie i draps unic arichì cun motives religëusc, danter chisc nce cun scenes dla pascion de Gejù. I draps òva nsci nce la funzion de fé da „bibia dl popul“ y njenié ca la jënt, che n gran pert na savòva mo nia da liejer, al tëmp de Cuarëisma y Pasca.

L sëul drap cun deplù szenes che se à cunservà per ntier te Südtirol ie chël dla dlieja da Sacun. L ie unì depënt dan feter 400 ani, ma ne savon nia avisa da chi. Nchin do la segonda viera univel mo adurvà te dlieja, dal ann 1960 incà iel cunservà tl Museum de Gherdëina a Urtijëi y se à nscila mantenì drët bën nchin ncueicundì. Dan 15 ani iel unì restaurà cun gran mpëni, nsci che n possa śën l amiré te duta si belëza.

La storia, ma dantaldut cieche l Drap dla Pascion cunedësc, à Verena Niederegger Senoner analisà tres si stude de filosofia y teologia. La cunescënzes nueves possa śën unì cunsultedes plu avisa nce da n majer publich nteressà te n liber de 80 plates rich de fotografies che ie unit a s’l dé tres la culaburazion dl Istitut Culturel Ladin „Micurà de Rü“ y dl Museum Gherdëina.
Chësc liber ie unì presentà al publich n mierculdì ai 15 de merz te sala de calonia a Urtijëi. L ie laite duta la nfurmazions plu mpurtantes sun la pruvenienza y la storia dl Drap, stlarimënc sun si senificat y mesaje teologich, sul lëur de restaur y cunservazion y autri aspec nteressanc te n cunribut de Paulina Moroder, diretëura dl Museum Gherdëina, y pensieres meditatifs dl prof. Ulrich Fistill.

La publicazion sun l Drap ie da pudëi avëi ie tla verscion tudëscia „Das Fastentuch von St. Jakob in Gröden“ y taliana „Il telo quaresimale di San Giacomo in Val Gardena“ al priesc de 10 €.
Sëuraprò pieta l Museum Gherdëina vijites menedes sun l Drap dla Pascion, uni juebia dala cater domesdì, y plu avisa mo ti dis dl 23 y 30 de merz cun Paulina Moroder, ai 6 de auril cun Verena Niederegger Senoner.


Fastentuch