Criples y figures dla cripl de Gherdëina dal 17ejim al 20ejim secul

La mostra da Nadel tl Museum Gherdëina dà na vijion dl’ert tradiziunela dla criples de Gherdëina di ultims cater centeneies.
 
Vijites menedes tla mostra da Nadel cun Dr. Wolfgang Moroder:
ai 19.+26.12 + 2.01, dala 16 (la vijita ie debant).
 
 
Ora che la pruduzion populera dl 18ejim y 19ejim secul cun figures de pastri cun si biesces y rëiesc a ciaval, iel da pudëi amiré figures dla cripl dl’età baroca y Biedermeier, coche nce cumposizions artistíches dl 20ejim secul.
Danter la opres preziëuses iel da auzé ora n fragment gotich tardif cunservà dl’Aduraziun di Rëiesc (15ejim secul), la cripl baroca uriginela dla dlieja da Sacun (1760) y la cripl-autere cun la szenes dla Natività de Luis Insam dl Tavela (1947).
Tl cuntest tematich dl tëmp da Nadel iel nce lepró i biei angiuli cun candelieres depënc a cola y candelieres turnëi y depënc tipics dl Otcënt.
 
 
 

Cripl da Nadel cun figures de Rudolf Moroder dl 1910

Na cripl da Nadel particulera ie chëla dl bon scultëur Rudolf Moroder de Lenert (1877 Urtijëi-1914), cun passa cincanta pitla figures zipledes. La pitura panoramica cun l ciel dossù ie de bera Śëpl Moroder da Jumbierch.
Rudolf Moroder ie stat dal 1902 inant l diretëur artistich dla berstot d’ert religëusa y d’ auteresc “Gebrüder Moroder”, cunesciù dantaldut per si “Santa Lisabeta cun l petler” tla dlieja San Durich a Urtijëi. Tl 1910 al realisà chësta gran cripl coche scincunda de noza per si fëna Josefine Leimstädtner de Maran. La cripl ie unida data inant tla familia nchin che dl 2022 iela dala Sbizera inò ruveda de reviers te Gherdëina y ie śën da pudëi amiré tl Museum de Gherdëina.
 
Rudolf Moroder ie tumà ai 22 de dezëmber dl 1914 cun 37 ani tla front russa tla Galizia.
L Museum Gherdëina sënt gra de cuer a Wolfgang Moroder per l mprëst dl’opera y ai sustënideures per l finanziamënt dla vetrina nueva: Insam Margherita y Faust Moroder, Ezio Prinoth, Hans Schenk, Filip & Robert Stuflesser, Adi Demetz y Franz Rabanser.
 
Download Poster